Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că pregătirea bugetului pentru 2027 va necesita prudență, întrucât presiunile asupra cheltuielilor publice se vor menține. Oficialul spune că România trebuie să continue reducerea deficitului și să evite relaxarea politicii fiscale.
Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, Nazare a anunțat că deficitul bugetar a ajuns la 2,89% din PIB după primele opt luni din 2026, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În valoare nominală, deficitul a scăzut de la 86,36 miliarde de lei în ianuarie-august 2025 la 59,42 miliarde de lei în intervalul similar din 2026, o reducere de aproape 27 de miliarde de lei.
Ministrul susține că ajustarea finanțelor publice nu a fost făcută prin diminuarea investițiilor. Cheltuielile pentru investiții publice au depășit 97 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a lui 2025. Nazare afirmă că suma este apropiată de totalul investit de România pe parcursul întregului an 2023.
Presiunile asupra bugetului
În pofida rezultatelor raportate, șeful Finanțelor consideră că nu există motive pentru relaxare. „Acesta este modelul pe care trebuie să îl continuăm: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni”, a transmis Alexandru Nazare.
Ministrul a atras atenția și asupra costurilor tot mai mari ale datoriei publice. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni din 2026, cu 26,7% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025. În opinia sa, evoluția dobânzilor arată de ce credibilitatea fiscală și ratingul de țară au efecte directe asupra populației.
La elaborarea bugetului pentru anul viitor, Guvernul va trebui să țină cont de mai multe categorii de cheltuieli și obligații:
- majorarea fondurilor destinate apărării, inclusiv pentru investițiile finanțate prin instrumentul european SAFE;
- problemele structurale din administrația publică;
- revendicările privind recuperarea puterii de cumpărare, după perioada în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate;
- creșterea datoriei publice și a cheltuielilor cu dobânzile;
- reducerea finanțărilor excepționale disponibile prin PNRR.
„Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”, a declarat Alexandru Nazare. Ministrul a mai spus că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue pentru ca datoria să nu fie transferată generațiilor următoare.