Curtea Constituțională a stabilit, miercuri, că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan a fost declarată inadmisibilă, decizia fiind luată cu majoritate de voturi.
CCR a precizat că atribuția prevăzută la articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi folosită pentru contestarea unei hotărâri judecătorești. Curtea nu se poate transforma într-o instanță de control judiciar și nu are competența de a modifica sau anula soluțiile pronunțate de instanțe.
De ce a fost respinsă sesizarea
Judecătorii constituționali au arătat că argumentele prezentate de șeful Guvernului vizau exclusiv modul în care instanța a gestionat dosarul. Printre aspectele invocate s-au numărat:
- soluționarea cererii de recuzare;
- ritmul în care a fost judecată cauza;
- încadrarea dosarului drept unul urgent;
- termenul stabilit pentru executare;
- penalitățile dispuse de instanță;
- interpretarea normelor juridice aplicabile.
În opinia CCR, aceste chestiuni țin de legalitatea și temeinicia hotărârii Înaltei Curți. Ele pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin procedura constituțională referitoare la conflictele dintre autorități.
Curtea și-a susținut poziția prin jurisprudența anterioară, inclusiv prin Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008. CCR a concluzionat că demersul lui Ilie Bolojan urmărea, în realitate, reformarea unei soluții judecătorești, obiectiv care depășește competența sa constituțională.