Fondul Monetar Internațional estimează că economia mondială va avansa cu 3,1% în 2026, însă avertizează că ritmul depinde în mare măsură de menținerea investițiilor în infrastructura pentru inteligența artificială. La reuniunile de la Bangkok, instituția a indicat și alte vulnerabilități: îndatorarea ridicată și prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu.
Prognoza pentru 2026 este ușor mai optimistă decât cea publicată în iulie, când FMI anticipa o creștere de 3%. Investițiile susținute în AI au compensat până acum efectele scumpirii petrolului, generate de războiul din Orientul Mijlociu.
Pentru 2027, FMI prevede o creștere globală de 3,4%. Calculul pornește însă de la ipoteza că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă până în martie, iar transportul maritim va reveni la condițiile de dinaintea războiului până în octombrie 2027.
Scenariul unui război prelungit
Un conflict care ar continua mai mult decât se estimează și ar menține prețul petrolului peste 130 de dolari pe baril pe tot parcursul primului trimestru din 2027 ar reduce cu 0,5 puncte procentuale creșterea economică de anul viitor, potrivit FMI.
Instituția a atras atenția și asupra posibilității ca investițiile în inteligența artificială să intre într-o perioadă de corecție severă. O scădere abruptă ar putea afecta prețurile activelor și ar reduce PIB-ul mondial cu 1,1% până în 2028. În Statele Unite, producția economică ar putea coborî cu 1,8% în același scenariu.
Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, a descris dependența actuală de AI printr-o comparație sugestivă: „Avem acum o economie care stă într-un singur picior, piciorul inteligenței artificiale”. Ea a adăugat: „Ce se întâmplă dacă acesta se clatină? Ce se întâmplă dacă apar dezamăgiri, iar acestea duc la un mediu economic potențial mai dificil?”
Efectele asupra piețelor
Într-un raport separat privind stabilitatea financiară globală, FMI le-a cerut factorilor de decizie să nu trateze cu superficialitate riscul retragerii investițiilor din sectorul AI și al diminuării evaluărilor bursiere.
Jason Wu, director adjunct al Diviziei de Analiză a Piețelor Globale din cadrul FMI, a explicat că îndoielile privind transformarea AI în venituri reale ar putea afecta simultan mai multe zone ale economiei. „Dacă apar semne de întrebare cu privire la monetizarea inteligenței artificiale, investițiile în acțiuni își vor pierde din valoare, serviciul datoriei ar putea deveni dificil, iar veniturile anticipate pe viitor s-ar putea să nu se materializeze”, a declarat acesta.
Athanasios Vamvakidis, director adjunct al Departamentului pentru Piețe Monetare și de Capital al FMI, a avertizat că o eventuală corecție a pieței AI nu s-ar limita la companiile tehnologice. Scăderea prețurilor altor active, reducerea efectului de avuție și diminuarea cererii agregate s-ar putea transmite către economia reală și, ulterior, către comerțul mondial.
Riscurile asociate inteligenței artificiale includ și securitatea cibernetică. În Statele Unite, principalii supraveghetori bancari solicită instituțiilor informații despre utilizarea modelelor avansate de AI, în timp ce autoritățile europene cer băncilor să-și consolideze planurile de redresare.
FMI consideră totuși că nici scenariul cel mai pesimist privind inteligența artificială nu ar împinge, cel mai probabil, economia mondială într-o recesiune. Petya Koeva Brooks, director adjunct al Departamentului de Cercetare al instituției, a precizat că scăderea estimată a producției ar rămâne peste nivelurile asociate unei recesiuni globale.