România a importat din China bunuri în valoare de 9,1 miliarde de euro în 2025, cu 16,2% peste nivelul din anul anterior. Exporturile către piața chineză au rămas aproape neschimbate, la 715 milioane de euro, astfel că deficitul comercial bilateral a ajuns la 8,4 miliarde de euro.
Datele Institutului Național de Statistică arată că importurile din China au crescut de la 7,84 miliarde de euro în 2024. În schimb, exporturile au coborât ușor, de la 719 milioane de euro la 715 milioane de euro, echivalentul unei scăderi de 0,6%.
Raportul dintre bunurile cumpărate și cele vândute s-a înrăutățit într-un singur an: de la 10,9 la 1 în 2024, la 12,7 la 1 în 2025. Practic, pentru fiecare euro obținut de România din exporturi către China, importurile au însumat 12,7 euro.
Deficitul cu China reprezintă aproximativ un sfert din deficitul comercial total al României pentru bunuri, chiar dacă dezechilibrul extern al țării s-a redus ușor în 2025. China rămâne, astfel, principala sursă a dezechilibrului comercial extern al României.
Ce cumpără România din China
Peste jumătate din importurile românești provin din trei categorii de produse. Echipamentele electrice, mașinile și utilajele, precum și calculatoarele și produsele electronice au însumat împreună 5,04 miliarde de euro, adică 55% din total.
- Echipamente electrice: 1,87 miliarde de euro;
- Mașini și utilaje: 1,6 miliarde de euro;
- Calculatoare și produse electronice: 1,57 miliarde de euro;
- Produse ale industriei construcțiilor metalice: 707 milioane de euro;
- Cauciuc și mase plastice: 383 de milioane de euro;
- Produse chimice: 375 de milioane de euro;
- Alte bunuri industriale: 369 de milioane de euro;
- Autovehicule: 345 de milioane de euro;
- Produse textile: 297 de milioane de euro;
- Produse metalurgice: 261 de milioane de euro.
Valoarea importurilor de autovehicule reflectă extinderea producătorilor chinezi pe piața europeană de mașini noi, evoluție vizibilă și în datele privind înmatriculările din România. Structura importurilor evidențiază dependența industriei românești de lanțurile de aprovizionare din China, mai ales în domeniile echipamentelor electrice și electronicelor.
Importurile au crescut puternic
În 2025, fluxul lunar de mărfuri chinezești a trecut la un nivel superior celui din anul precedent, în special în prima jumătate a anului. În ianuarie, importurile au ajuns la 747 de milioane de euro, față de 418 milioane de euro în aceeași lună din 2024, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 80%.
Deficitul lunar al României în relația cu China s-a situat anul trecut între 609 milioane de euro, în martie, și 770 de milioane de euro, în septembrie. Nicio lună nu a coborât sub pragul de 600 de milioane de euro, în timp ce în 2024 deficitul lunar varia între 365 de milioane de euro, în ianuarie, și 796 de milioane de euro, în octombrie.
Creșterea exporturilor chineze către piețele europene și către alte regiuni este legată de restrângerea vânzărilor către Statele Unite. Pe ansamblul lui 2025, exporturile de bunuri ale Chinei către piața americană au scăzut cu 29%, după introducerea unor bariere tarifare mai ridicate.
Analiștii susțin că Beijingul nu poate reduce semnificativ producția destinată exportului, întrucât cererea internă nu este suficient de puternică pentru a absorbi volumele disponibile. În acest context, fluxurile comerciale au fost redirecționate către alte piețe, iar bunurile chinezești au ajuns la prețuri reduse inclusiv prin platforme precum Temu și Shein.
Păstrarea acestor produse pe piața internă ar accentua presiunea deflaționistă din China, cu efecte asupra prețurilor, producției și locurilor de muncă. Prin exportarea surplusului, presiunea este transferată către piețele externe și către producătorii locali.
Ce exportă România în China
Vânzările românești către China sunt concentrate în câteva categorii, cu o pondere importantă pentru lemn, produse electronice și echipamente electrice. Primele cinci poziții au fost ocupate de următoarele grupe:
- Lemn și produse din lemn: 118 milioane de euro, respectiv 16,6% din exporturi;
- Calculatoare și produse electronice: 115 milioane de euro, adică 16%;
- Echipamente electrice: 109 milioane de euro;
- Mașini și utilaje: 96 de milioane de euro;
- Produse metalurgice: 68 de milioane de euro.
Structura acestor exporturi indică o prezență redusă a produselor finite cu valoare adăugată ridicată, România livrând în principal resurse naturale și produse intermediare. Față de 2024, exporturile au rămas practic la același nivel, ceea ce înseamnă că deteriorarea balanței comerciale a fost provocată de avansul importurilor.
Un element considerat favorabil pentru relația comercială este deschiderea pieței chineze pentru produsele lactate românești. Piața vizată are o valoare de aproximativ 70 de miliarde de dolari, însă accesul nu este estimat să reducă rapid și semnificativ deficitul bilateral.