Europa se apropie de iarna 2026-2027 cu rezerve de gaze mult sub nivelurile obișnuite, iar Germania se află în cea mai dificilă situație. Depozitele germane sunt umplute doar în proporție de 48%, în timp ce România are un nivel mai bun, dar rămâne vulnerabilă în perioadele de consum ridicat și depinde de importurile prin Ungaria.
La nivelul Uniunii Europene, gradul de umplere a depozitelor era de aproximativ 58% în luna august, cu peste 16 puncte procentuale sub media perioadei similare din intervalul 2011-2025. În Germania, nivelul de 48% este cel mai redus de la începutul măsurătorilor, iar ritmul de înmagazinare a început să stagneze, în loc să crească rapid pe durata verii.
De ce încetinește stocarea
Autoritățile de la Berlin au decis să nu intervină pentru atingerea țintei de umplere de cel puțin 80% și au lăsat companiile și operatorii depozitelor să stabilească volumul achizițiilor. Poziția guvernului este că „este responsabilitatea companiilor şi a comercianţilor să umple instalaţiile de stocare pentru iarnă”, iar intervenția statului ar putea complica situația de pe piață și ar putea majora prețurile.
Decizia este influențată de schimbarea condițiilor de pe piața gazelor după începerea războiului din Golf. În mod obișnuit, traderii cumpără gaze vara, când sunt mai ieftine, le depozitează și le vând iarna, când cererea și prețurile cresc.
În 2026, contractele futures indică însă prețuri mai mici pentru lunile de iarnă decât cele din ultimele luni și decât cotațiile actuale. Fenomenul, denumit „backwardation”, reduce interesul comercial pentru înmagazinare, deoarece operatorii ar putea cumpăra acum la un preț mai mare decât cel la care vor putea vinde ulterior.
Sebastian Heinermann, directorul asociației germane a operatorilor de stocare a gazelor, INES, a descris nivelurile actuale drept „nu doar excepţional de scăzute pentru această perioadă a anului, ci istoric de scăzute”. El consideră că Germania se bazează pe o abordare de piață învechită, într-un moment în care „abia mai există stimulente economice de piaţă”.
Riscurile pentru Europa
Analiști citați de Bloomberg avertizează că o perioadă de vreme nefavorabilă ar putea împinge prețul gazelor până la 100 de euro pe megawatt-oră în decembrie, aproximativ dublu față de nivelul actual. Contractul TTF cu livrare în septembrie 2026 a fost tranzacționat recent la peste 55 de euro pe megawatt-oră, potrivit cotațiilor TradingView.
Țările de Jos au alocat fonduri importante pentru accelerarea umplerii depozitelor, în timp ce Germania pare să mizeze pe o iarnă blândă, care ar permite traversarea sezonului rece fără rezerve masive. O iarnă severă ar putea transforma această strategie într-o problemă pentru întreaga Uniune Europeană.
Germania are obligații contractuale de a furniza gaze Austriei, Elveției, Italiei și Danemarcei în cazul unei situații de urgență. Prin urmare, nivelul redus al rezervelor de pe piața germană ar putea avea efecte dincolo de granițele țării.
România, expusă la importuri
România avea depozitele umplute în proporție de 62,4% la 7 august 2026, peste media Uniunii Europene, dar sub nivelul de 72,5% înregistrat în aceeași zi a anului trecut. Situația este complicată de vulnerabilitățile structurale ale sistemului de transport și de dependența de importurile realizate prin Ungaria.
Deși autoritățile au declarat recent că România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, producția internă și extracția din depozite nu acoperă întotdeauna cererea. În ianuarie 2026, pe fondul temperaturilor scăzute, România a importat masiv gaze din Ungaria pentru echilibrarea sistemului.
Când temperaturile coboară sub minus 12 grade Celsius, consumul intern depășește cu ușurință 57-58 de milioane de metri cubi pe zi. În astfel de perioade, capacitatea de producție și retragerea gazelor din depozite nu mai sunt suficiente pentru acoperirea necesarului.
Presiunea asupra aprovizionării ar putea crește după ce Uniunea Europeană va interzice toate importurile de gaze din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaze naturale lichefiate, până în toamna anului 2027. Ungaria se numără printre principalii importatori europeni de gaze rusești, iar eliminarea acestor fluxuri i-ar putea reduce semnificativ capacitatea de a exporta către România.
În plus, concurența pentru gazele lichefiate, mai ales cu importatorii din Asia, ar putea amplifica deficitul de aprovizionare și costurile. Pentru România, o iarnă rece ar însemna presiuni suplimentare asupra prețurilor și plata unor sume mai mari pentru acoperirea vârfurilor de consum.
Strategia Germaniei va fi verificată în lunile următoare. O iarnă blândă ar valida decizia Berlinului de a nu interveni pe piață, însă temperaturile severe ar putea provoca o criză energetică europeană, cu prețuri record și posibile restricții de aprovizionare.