Oncologii avertizează la Iași asupra suplimentelor luate de pacienții cu cancer
La Iași, oncologii avertizează că suplimentele alimentare, folosite de aproape 90% dintre pacienții chestionați, pot interacționa cu tratamentele.
Adaugă Newspaper Times ca sursă preferată pe Google
Aproape 90% dintre pacienții care au completat un chestionar anonim al unui medic oncolog au declarat că folosesc suplimente alimentare. Subiectul a fost discutat vineri, la Iași, în cadrul conferințelor CONFER 2026 ale Institutului Regional de Oncologie.
Dr. Ramona Matei, medic primar de oncologie medicală la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, a explicat că a inclus întrebarea despre suplimente într-un chestionar adresat pacienților săi. Au răspuns aproximativ 30-40 de persoane, iar în jur de nouă din zece au spus că iau astfel de produse.
Discuții cu pacienții și medicii
Dialogul a avut loc la Hotelul Internațional, în sesiunea „Nimic despre ei, fără ei”. La întâlnire au participat aproape 20 de voluntari ai IRO, printre care pacienți și foști pacienți oncologici, care au prezentat activitățile desfășurate în ultimul an, de la întâlniri comune până la ședințe de terapie cu psihologii institutului.
La final, participanții au putut adresa întrebări unei echipe formate din trei oncologi. Medicii au răspuns atât întrebărilor strânse anterior într-o urnă amplasată la spital, cât și celor venite direct din sală:
- Dr. Ramona Matei este medic primar de oncologie medicală la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca;
- prof. univ. dr. Șerban Negru este medic primar de oncologie medicală la Centrul de Oncologie OncoHelp și conduce Clinica Universitară de Oncologie a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara;
- dr. Mihai Marinca este medic primar de oncologie medicală la Institutul Regional de Oncologie Iași și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Ce spun oncologii despre suplimente
Ramona Matei a precizat că, de regulă, le recomandă pacienților să nu folosească suplimente în timpul tratamentului oncologic. Ea a subliniat că aceste produse nu sunt evaluate în același mod ca medicamentele, care sunt însoțite de documentații detaliate privind compoziția, administrarea și efectele lor.
„Au fost câțiva zeci de pacienți, nu mai știu, 30–40 de pacienți care au răspuns […] și am fost șocată să aflu că 90% din pacienți luau suplimente nutritive”, a spus medicul. Pentru a evidenția diferențele dintre cele două categorii, ea a menționat că prospectul unui medicament poate ajunge la aproximativ 13.000 de pagini, în timp ce suplimentele nu trec prin aceleași testări.
Șerban Negru a atras atenția asupra dimensiunii și profitabilității pieței suplimentelor, folosind o formulare ironică: „Suplimentele sunt foarte bune pentru cei care le vând. Și cam atât. […] Pentru cei care le vând sunt extrem de profitabile. O piață uriașă și o mare, mare afacere”.
Deficitul trebuie verificat
Mihai Marinca a explicat că administrarea vitaminelor ar trebui luată în calcul atunci când există un deficit identificat. În opinia sa, pentru majoritatea vitaminelor, lipsa poate fi măsurată, iar suplimentele nu ar trebui folosite în exces.
Medicul a dat ca exemplu „vitamina B17”, denumire întâlnită în promovarea online a unor produse prezentate drept tratamente pentru cancer. El a precizat că B17 nu este recunoscută ca vitamină și a reiterat că suplimentarea trebuie făcută doar atunci când există o carență demonstrată.









