Prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au crescut, în medie, cu 69% între 2015 și al doilea trimestru al anului 2026. Chiriile și facturile la energie s-au majorat, de asemenea, iar milioane de europeni ajung să aloce peste 40% din venitul disponibil pentru locuință.
Eurostat numește acest indicator rata supraîncărcării costurilor locuințelor. În 2025, media Uniunii Europene a fost de 7,7%, însă diferențele dintre state sunt considerabile. Consiliul European a descris situația drept „o criză determinată de creșterea prețurilor locuințelor și de creșterea costurilor locuințelor”.
Grecia, cea mai afectată țară
Grecia are cea mai ridicată rată a supraîncărcării costurilor locuințelor dintre statele analizate: 26,4% dintre locuitori trăiau în 2025 în gospodării care cheltuiau mai mult de 40% din venitul disponibil pentru locuință. Procentul este de peste trei ori mai mare decât media UE.
- Danemarca: 14,7%;
- Germania: 11,2%;
- Suedia: 10,8%;
- Estonia: 8,8%;
- Cehia: 8,2%;
- Luxemburg: 8,1%.
În afara Uniunii Europene, Elveția are o rată de 15,3%, iar Norvegia de 13,5%. Printre țările candidate, Turcia ajunge la 10%, Muntenegru la 8,7%, iar Serbia la 7,9%.
La polul opus se află Cipru, unde doar 2,4% dintre locuitori depășesc pragul de 40% din venit. Croația are o rată de 3,2%, iar Slovenia și Slovacia, câte 3,5%.
În rândul marilor economii europene, Spania are o rată de 7,2%, Franța de 6,4%, iar Italia de 5%. Germania se află însă mult peste media europeană, cu 11,2%.
Ce intră în costul locuinței
Calculul Eurostat include chiria sau dobânda plătită la ipotecă, precum și utilitățile pentru apă, electricitate, gaz și încălzire. Sunt luate în considerare și asigurările, întreținerea, reparațiile și impozitele.
Venitul disponibil reprezintă suma rămasă unei gospodării după plata impozitelor și a contribuțiilor sociale. În acest calcul intră și beneficiile sociale, inclusiv pensiile.
Dr. Hannah Widmer, de la ETH Zürich, explică rata ridicată prin faptul că prețurile locuințelor și chiriile cresc mai rapid decât veniturile, în special pentru persoanele aflate la nivelurile inferioare ale distribuției veniturilor.
Rikke Skovgaard Nielsen, cercetător senior la Universitatea din Aalborg, atrage atenția că Grecia, Elveția și Danemarca nu pot fi comparate fără a ține cont de economiile și sistemele lor de protecție socială. Chiar dacă procentul cheltuit pentru locuință este similar, suma rămasă după plata chiriei și costul general al vieții pot fi foarte diferite.
Peste 34 de milioane de persoane afectate
În Uniunea Europeană, peste 34 de milioane de persoane locuiesc în gospodării care alocă mai mult de 40% din venitul disponibil pentru locuință. Germania are cel mai mare număr de persoane afectate, aproximativ 9,4 milioane.
- Turcia: 8,6 milioane de persoane;
- Franța: 4,4 milioane;
- Spania: 3,5 milioane;
- Italia: 2,9 milioane;
- Grecia: 2,7 milioane.
Persoanele cu venituri mici sunt expuse într-o măsură mult mai mare. La nivelul UE, rata supraîncărcării ajunge la 29,1% pentru persoanele aflate în risc de sărăcie, față de 7,7% pentru întreaga populație.
În 2025, venitul disponibil echivalent mediu în UE a fost de 22.939 de euro pe an, respectiv 1.912 euro pe lună. Pragul de risc de sărăcie, stabilit la 60% din această valoare, a fost de 1.147 de euro pe lună.
Presiunea asupra celor săraci
Grecia conduce și în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie: 82,6% dintre acestea trăiau în 2025 în gospodării care cheltuiau peste 40% din venit pe locuință. Cu alte cuvinte, mai mult de patru din cinci persoane sărace erau afectate de această povară.
- Danemarca: 59,8%;
- Elveția: 56,1%;
- Suedia: 46,8%;
- Norvegia: 43,8%;
- Cehia: 43,4%;
- Germania: 35%.
În Spania, proporția este de 28,3%, în Franța de 25,4%, iar în Italia de 21,7%, toate sub media UE de 29,1%. Cele mai mici valori apar în Cipru, cu 7,6%, Albania, cu 8,2%, Croația, cu 14,9%, și Slovacia, cu 15,4%.
Dr. Marietta Haffner, de la Universitatea Tehnică din Delft, spune că ponderea costurilor locuințelor crește atunci când chiriile, prețurile imobilelor, energia, dobânzile și inflația avansează mai repede decât veniturile. Ea estimează că scumpirea energiei ar putea fi un factor principal pentru majorarea costurilor locuințelor în anul următor.
Hannah Widmer consideră că diferențele dintre țări sunt influențate de structura proprietății și a chiriilor, de sistemele de protecție socială și de situația economică generală. Potrivit acesteia, chiriașii de pe piața privată suportă, de regulă, cea mai mare povară financiară.